Istoric
Specializarea filologie clasică (limba latină-limba greacă veche) funcţionează sub egida Catedrei de Limbi Clasice, Italiană şi Spaniolă din cadrul Facultăţii de Litere.
In sistemul naţional de învăţământ, specializarea filologie clasică se încadrează în domeniul de studii universitare de licenţă Limbă şi literatură din domeniul fundamental Ştiinţe umaniste, conform Hotărârii de Guvern nr. 1175 din 06.09.2006, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 769 din 11.09.2006, privind organizarea studiilor universitare de licenţă.
Filologia clasică (limba latină şi limba greacă veche) are în istoria învăţământului din Moldova o vechime multiseculară. Limbile clasice s-au predat în şcoli ecleziastice şi laice moldoveneşti precum: Schola Latina de la Cotnari (sec. al XVI-lea), şcoala de pe lângă Mănăstirea „Trei Ierarhi”, înfiinţată de Vasile Lupu (sec. al XVII-lea), Şcoala Catolică şi Academia Mihăileană (sec. al XIX-lea).
Odată cu înfiinţarea Universităţii moderne „Al. I. Cuza” din Iaşi, limbile clasice au devenit discipline obligatorii la Facultatea de Litere şi Filosofie. Când această facultate a fost reorganizată, în ultimul deceniu al secolului trecut, s-au înfiinţat patru secţii autonome: Filologie clasică, Filologie modernă, Istorie, Filosofie. În perioada 1898-1950, limbile clasice s-au predat atât la secţia autonomă, ca specializare finalizată cu diplome de licenţă, cât şi ca discipline obligatorii la diverse alte specializări (litere, filosofie, istorie, drept, teologie, biologie, medicină).
Secţia autonomă de Filologie clasică a fost reprezentată de o pleiadă de personalităţi cu renume european dintre care menţionăm savanţi ca Al. Philippide, C. Balmuş, Th. Simenschi, H. Mihăescu, D. Marin. La secţia de Filologie clasică din Iaşi s-au format şi au predat Nicolae Iorga, Th. Naum, Iorgu Iordan, Radu Vulpe, Dumitru Tudor, D. M. Pippidi, Eugen Coşeriu, Gheorghe Ivănescu, Cicerone Poghirc, specialişti de talie internaţională.
Pentru specializarea de licenţă filologie clasică, Facultatea de Litere dispune de o bază materială complexă, formată din spaţii de învăţământ, spaţii de cercetare (laboratoare), spaţii de lectură (biblioteci) şi echipamente de cercetare. Secţia de limbi clasice beneficiază de un sediu format din două săli în care funcţionează şi biblioteca Seminarului de Filologie clasică; orele de curs şi seminar se desfăşoară în amfiteatrele şi sălile repartizate Facultăţii de Litere.
Fondul de carte pentru specializarea filologie clasică se află în următoarele unităţi: biblioteca de specialitate a Seminarului de Filologie clasică, Biblioteca Facultăţii de Litere, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca „Gh. Asachi”, Biblioteca filialei Academiei Române, Biblioteca Institutului de filologie „Al. Philippide”, Biblioteca Facultăţii de Istorie, Biblioteca Institutului de Arheologie, Biblioteca Facultăţii de Drept.
Spaţiile de lectură sunt organizate în cadrul Filialei Facultăţii de Litere a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, precum şi în cadrul Catedrei de Limbi Clasice, Italiană şi Spaniolă. Studenţii şi cadrele didactice de la specializarea filologie clasică beneficiază de acces la fondurile de carte ale Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” şi ale filialelor care sunt informatizate şi interconectate cu Biblioteca Centrală Universitară.
O parte din fondul de carte, reviste şi periodice se prezintă şi în format electronic. Bibliotecile menţionate au abonamente şi acces on-line la baze de date cuprinzând colecţii de specialitate, publicaţii şi periodice de circulaţie internaţională.